MONOGRAFIA LOCALITĂȚII SPERIEȚENI COMUNA GURA – ȘUȚII JUDEȚUL DÂMBOVIȚA AUTOR : PROF.INV.PRIMAR IVAN ELENA AURA 2 3 Cuprins 4 5 INTRODUCERE Satul românesc reprezintă una dintre cele mai vechi structuri de organizare socială din spațiul carpato-danubiano-pontic, un spațiu în care tradiția, continuitatea și identitatea culturală au fost păstrate cu o forță remarcabilă de-a lungul secolelor. În ciuda transformărilor istorice, politice și economice, satul a rămas un nucleu fundamental al civilizației românești, un loc în care valorile comunitare, solidaritatea și legătura cu natura au continuat să modeleze viața oamenilor. În acest context, satul Speriețeni se înscrie în tipologia comunităților rurale tradiționale, dar în același timp reflectă dinamica schimbărilor contemporane. Lucrarea de față își propune să ofere o analiză amplă, detaliată și riguroasă a satului Speriețeni, utilizând metoda monografică elaborată de Dimitrie Gusti, fondatorul Școlii Sociologice de la București. Această metodă presupune studierea satului ca unitate socială completă, analizată prin intermediul cadrului natural, biologic, psihic și social, precum și prin manifestările economice, spirituale, politice și moral-juridice. Abordarea gustiană permite o înțelegere profundă a comunității, surprinzând atât structurile sale tradiționale, cât și transformările recente. Satul Speriețeni a traversat, în ultimele decenii, o serie de schimbări majore generate de tranziția postcomunistă, migrația externă, modernizarea infrastructurii și accesul la tehnologie. Aceste procese au influențat structura demografică, ocupațiile tradiționale, relațiile sociale și modul de raportare la tradiție. În același timp, comunitatea a reușit să păstreze elemente esențiale ale identității sale: solidaritatea, respectul pentru familie, ritmul de viață rural și atașamentul față de valorile spirituale. Monografia este structurată în două capitole principale. Primul capitol oferă o perspectivă teoretică și istorică asupra satului, analizând cadrul natural, social și cultural, precum și manifestările economice, spirituale, politice și moral-juridice. Al doilea capitol surprinde evoluțiile contemporane, evidențiind schimbările sociale, educaționale, sanitare și culturale care definesc prezentul comunității. Scopul lucrării este de a oferi o imagine completă, coerentă și fidelă asupra satului Speriețeni, punând în valoare atât tradițiile sale, cât și dinamica transformărilor actuale. Această monografie se dorește a fi nu doar un demers academic, ci și un instrument de cunoaștere și valorizare a patrimoniului rural, contribuind la înțelegerea identității locale și la conservarea memoriei comunitare. Gura Șuții Este o în din satele (reședința) și 6 Geografie Comuna se află în zona central-sudică a județului, la sud de malul drept al și este străbătută de șoselele județene DJ721 și DJ721A, care o leagă de Târgoviște, de și Demografie Componența etnică a comunei Gura Șuții Români (90,44%) Romi (4,19%) Alte etnii (5,37%) Componența confesională a comunei Gura Șuții Ortodocși (88,05%) Adventiști (4,29%) Creștini după evanghelie (1,51%) Alte religii (0,53%) Necunoscută (5,62%) Conform Șuții se ridică la 5.106 locuitori, în scădere față de înregistrați 5.462 de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt (90,44%), cu o minoritate de (4,19%). Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt (88,05%), cu minorități de (4,29%) și (1,51%), iar pentru 5,62% nu se cunoaște apartenența confesională. Politică și administrație Comuna Gura Șuții este administrată de un primar și un consiliu local compus din 15 consilieri. Primarul, la din 1 noiembrie 2024. Începând cu următoarea componență pe partide politice: 7 Istoric În secolul al XIX-lea, satele Speriețeni și Gura Șuții alcătuiau fiecare câte o comună de sine stătătoare, ambele în plasa Cobia a Șuții avea 2450 de locuitori și în ea funcționau o biserică și o școală. Comuna Speriețeni avea dotări similare și o populație de 597 de locuitori. În 1925, cele două comune făceau parte din plasa Titu a aceluiași județ. Comuna Speriețeni avea 873 de locuitori, în vreme ce comuna Gura Șuții avea 1893 de locuitori. În 1950, cele două comuneau trecut în raionul Găești din și în 1968 au fost comasate, formând o unică comună denumită Gura Șuții. 8 Speriețeni Este un sat în din la 28 de km de și 18 km de Fosta comuna pana in anul 1968 a fost inclusa in componenta comunei Gura Sutii prin Legea 2 din 16 februarie 1968. Locuitorii acestui sat sunt în proporție de 100% de naționalitate română.Conform recensamantului populatiei facut in martie2002. În zonă, localitatea mai este numită si Ursoaia. Geneză Istoria satului Speriețeni începe din anul 1865, prin legea rurală a Guvernului condus de Mihail Kogălniceanu. În timpul Domnitorului Alexandru Ioan Cuza, sătenii împroprietăriți cu aproximativ 10.000m2 (1 hectar), în funcție de numărul membrilor dintr-o familie. Numele de Speriețeni vine de la o legendă locală, in care se spune că cineva trecând prin pădurea Băleanu, ce aparținea mănăstirii Nucet, venind dinspre nord (căruia i se spunea Ursoaia) a fost 9 deviat, înspre sud, de o ursoaică cu pui. Părții dinspre sud i s-a spus Pădurea Speriatu. menționează, pentru prima jumătate a sec. al XIII-lea, existența "Țării lui Seneslau" situată la răsărit de Olt și care cuprindea, cu siguranță, cea mai mare parte a județului Dâmbovița. În momentul constituirii statului feudal Țara Românească, se remarcă atât documentar, cât și arheologic, o intensă locuire pe teritoriul județului, iar cercetările au scos în evidență existența unor așezări în mai toate zonele de relief (Cazaci, Băjești, Pucioasa-Șerbănești, Cobia, Mătăsaru, Speriețeni și multe altele).(Extras din: Scurt istoric - Consiliul Județean Dâmbovița) În zona satului se află un sit arheologic unde s-a descoperit o așezare fortificată din Epoca Bronzului. 1907 Extras din registrul istoric al Regimentului IV Ilfov nr. 21 privind operațiile efectuate în Muntenia (6 martie–5 aprilie 1907): Abia la 27 martie un pluton din Compania a 6-a se deplasează spre a merge spre Speriețeni, unde locuitorii se pun în grevă rupând contractul de învoieli; se arestează 4 instigatori între care și notarul comunei. În ziua de 3 aprilie, detașamentul se reîntoarce la București. CAPITOLUL I – SATUL: PERSPECTIVĂ TEORETICĂ ȘI ISTORICĂ 1. Tranziția – perioadă de profunde transformări Perioada postcomunistă a reprezentat pentru România un moment de ruptură istorică, în care structurile economice, politice și sociale au fost supuse unui proces accelerat de reconstrucție. Satul Speriețeni, asemenea majorității comunităților rurale din țară, a resimțit intens aceste schimbări. Tranziția nu a fost doar o transformare instituțională, ci și una profund umană, care a afectat modul de viață, mentalitățile și relațiile dintre oameni. Înainte de 1989, satul funcționa într-un sistem economic centralizat, în care activitățile agricole erau organizate în cadrul cooperativelor agricole de producție. Odată cu prăbușirea regimului comunist, aceste structuri au fost desființate, iar terenurile au fost retrocedate foștilor proprietari sau moștenitorilor acestora. Procesul de reconstituire a proprietății a generat atât oportunități, cât și dificultăți: pe de o parte, oamenii și-au recăpătat pământurile, pe de altă parte, lipsa utilajelor, a capitalului și a cunoștințelor de management agricol a făcut ca multe gospodării să nu poată valorifica eficient terenurile. Migrația a devenit unul dintre cele mai vizibile fenomene ale tranziției. Mulți tineri au plecat către orașe sau în străinătate, în căutarea unor locuri de muncă mai bine plătite. Această migrație a produs schimbări profunde în structura demografică a satului: populația a început Next >